Aldosteronul este un hormon mineralocorticoid produs în zona glomerulată a corticosuprarenalei. Rolul său principal este reglarea echilibrului hidro-electrolitic: crește reabsorbția sodiului și a apei la nivel renal și favorizează eliminarea potasiului și a ionilor de hidrogen. Prin aceste efecte influențează volumul circulant, tensiunea arterială și echilibrul acido-bazic.
Secreția de aldosteron este controlată mai ales prin sistemul renină–angiotensină–aldosteron. Când scade perfuzia renală, când există hipovolemie sau hiponatremie, rinichiul eliberează renină, iar lanțul hormonal rezultat stimulează aldosteronul. Hiperpotasemia îl stimulează direct. Excesul de aldosteron poate produce hipertensiune arterială, retenție de sodiu, edeme discrete, hipokaliemie, slăbiciune musculară, crampe și uneori alcaloză metabolică. Deficitul, întâlnit în insuficiența suprarenală, favorizează hipotensiunea, deshidratarea, hiponatremia și hiperpotasemia.
Pentru asistentul medical, aldosteronul este important la pacienții cu hipertensiune rezistentă, insuficiență cardiacă, boală renală, tratament diuretic sau suspiciune de boală Addison. Monitorizarea tensiunii arteriale, diurezei, greutății, edemelor și valorilor de sodiu/potasiu poate orienta rapid îngrijirea. Se anunță medicul dacă apar aritmii, slăbiciune marcată, hipotensiune persistentă, confuzie sau modificări importante ale potasiului seric.