Difteria este o infecție bacteriană gravă care afectează de obicei membranele mucoase ale nasului și ale gâtului şi prezintă evidente simptome de intoxicaţie, cauzate de toxina difterică, care cu preponderenţă afectează sisteme cardiovascular şi nervos, rinichii.
Difteria este extrem de rară în alte țările dezvoltate, datorită vaccinării pe scară largă împotriva bolii.
Etiologie
Difteria este o infecție cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae.
Transmitere
Difteria se răspândește de obicei între oameni prin contact direct sau prin aer (picăturile Flugge). Poate fi răspândită și de obiecte contaminate. Unii oameni poartă bacteria fără a avea simptome, dar pot răspândi boala la alții.
Tipuri
Există două forme clinice de difterie:
- respiratorie
- cutanată
În cazul difteriei cu poartă de intrare respiratorie, microorganismele se multiplică local, în celulele epiteliale faringiene, unde se formează o pseudomembrană cenuşie, aderentă, cu tendinţă extensivă ce poate duce la asfixie (crup difteric).
În cazul difteriei cutanate microorganismele pătrund prin pielea lezată, apar papule care evoluează spre ulceraţie cronică greu vindecabilă.
Factori de risc
Persoanele care prezintă un risc crescut de a contacta difterie includ:
- Copii și adulți care nu au vaccinări actualizate
- Persoanele care trăiesc în condiții aglomerate sau insalubre
- Oricine călătorește într-o zonă în care infecțiile cu difterie sunt mai frecvente
- Sistem imunitar slăbit
Semne și simptome
Simptomele se datorează unei toxine produse de bacterie. Semnele și simptomele pot varia de la ușoare la severe. De obicei, încep la două până la cinci zile după expunere. Simptomele apar treptat, începând cu:
- Dureri în gât și febră
- Gâtul se poate umfla din cauza ganglionilor limfatici măriți
- O membrană groasă și cenușie acoperă gâtul și amigdalele (pseudomembrană)
- Răgușeală
- Dificultăți de respirație sau respirație rapidă
- Secreție nazală
- Frisoane
- Cianoză
- Tuse
- Cefalee
Complicații
Complicațiile pot include miocardita, inflamația nervilor, probleme la rinichi și probleme de sângerare datorate nivelurilor scăzute de trombocite. Miocardita poate duce la o frecvență cardiacă anormală și inflamația nervilor poate duce la paralizie.
Uneori poate fi necesară o traheotomie pentru a deschide căile respiratorii în cazurile severe.
Diagnostic
Diagnosticul se poate face adesea pe baza aspectului gâtului cu confirmare prin cultură microbiologică.
Tratament
Difteria poate fi tratată cu medicamente (antibiotice). Dar în stadii avansate, difteria poate afecta inima, rinichii și sistemul nervos. Chiar și în cazul tratamentului, difteria poate fi mortală, în special la copii.
Cu tratament, majoritatea persoanelor cu difterie supraviețuiesc complicațiilor, dar recuperarea este lentă. Difteria este fatală între 5% și 10% din cazuri, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Ratele de deces sunt mai mari la copii.
Profilaxie
Este posibil ca infecția anterioară să nu protejeze împotriva viitoarei infecții.
Există vaccin difteric pentru prevenirea bolii. Dozele de vaccin sunt administrate împreună cu vaccinul împotriva tetanosului și vaccinul contra pertussis în timpul copilăriei, conform calendarului național de vaccinare. Protecția poate fi verificată prin măsurarea nivelului de antitoxină din sânge.
Difteria cutanată
Un al doilea tip de difterie poate afecta pielea, provocând durere, roșeață și umflături asemănătoare cu alte infecții bacteriene ale pielii. Ulcerele difterice sunt acoperite de o membrană cenușie.
Deși este mai frecventă în climatul tropical, difteria cutanată apare, în special în rândul persoanelor cu igienă precară care trăiesc în condiții aglomerate.
Infografic
Vezi și alte Boli Infecțioase
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă.
