Definiție: Gastroenterita este o inflamație a mucoasei stomacului și a intestinului subțire, cauzată de infecții virale, bacteriene sau parazitare. Aceasta afecțiune se manifestă prin simptome digestive acute, cum ar fi diaree, vărsături, greață și crampe abdominale. Gastroenterita este adesea denumită și „gripă stomacală”, deși nu este legată de virusul gripal.
Cauze:
- Infecții virale:
- Rotavirusul: Cea mai frecventă cauză a gastroenteritei la copii, provocând diaree severă și vărsături.
- Norovirusul: Cauza principală a gastroenteritei la adulți și a epidemiilor în locuri aglomerate, cum ar fi școlile și navele de croazieră.
- Infecții bacteriene:
- Salmonella, Escherichia coli (E. coli) și Campylobacter: Aceste bacterii pot contamina alimentele sau apa și sunt cauze frecvente ale toxiinfecțiilor alimentare, care duc la gastroenterită.
- Infecții parazitare:
- Giardia lamblia: Un parazit care provoacă infecții intestinale și poate fi transmis prin apa contaminată, provocând gastroenterită de tip parazitar.
- Alte cauze:
- Consumul de alimente contaminate: Alimentele care nu au fost preparate sau depozitate în condiții igienice adecvate pot fi contaminate cu bacterii, virusuri sau paraziți, provocând gastroenterită.
- Alergii alimentare: Unele persoane pot dezvolta gastroenterită din cauza reacțiilor alergice la anumite alimente, cum ar fi lactatele sau fructele de mare.
Simptome:
- Diaree apoasă
- Vărsături
- Greață
- Crampe abdominale
- Febră ușoară
- Dureri de cap și oboseală
- Deshidratare (în cazuri severe)
Complicații:
- Deshidratarea:
- Aceasta este cea mai gravă complicație a gastroenteritei, în special la copii și vârstnici. Semnele deshidratării includ uscăciunea gurii, scăderea cantității de urină, amețeli și, în cazuri severe, confuzie.
- Tulburări electrolitice:
- Pierderea rapidă a lichidelor și electroliților (sodiu, potasiu) din cauza diareei și vărsăturilor poate duce la dezechilibre care necesită tratament.
Diagnostic:
- Examen clinic:
- Diagnosticul este de obicei bazat pe simptomele pacientului, în special dacă acestea apar în urma contactului cu persoane infectate sau consumului de alimente contaminate.
- Analize de scaun:
- În cazurile severe, pot fi prelevate mostre de scaun pentru a identifica agentul patogen cauzator (bacterii, viruși sau paraziți).
- Teste de sânge:
- Acestea sunt uneori necesare pentru a evalua gradul de deshidratare și dezechilibrele electrolitice.
Tratament:
- Rehidratare:
- Principalul tratament pentru gastroenterită este rehidratarea. Soluțiile de rehidratare orală (SRO) care conțin apă, săruri și glucoză sunt cele mai eficiente pentru restabilirea echilibrului hidroelectrolitic.
- În cazurile severe, poate fi necesară administrarea de lichide intravenoase.
- Antiemetice și antidiareice:
- Medicamentele antiemetice (pentru reducerea vărsăturilor) și antidiareicele pot fi utilizate pentru a controla simptomele. Cu toate acestea, medicamentele antidiareice nu sunt recomandate în toate cazurile, în special dacă infecția este bacteriană, deoarece pot prelungi durata bolii.
- Antibiotice:
- Dacă gastroenterita este cauzată de o infecție bacteriană gravă, antibioticele pot fi necesare, deși majoritatea cazurilor virale sau bacteriene ușoare se vindecă de la sine fără necesitatea tratamentului cu antibiotice.
Prevenție:
- Igiena mâinilor:
- Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun este esențială pentru prevenirea răspândirii gastroenteritei, în special înainte de mese și după folosirea toaletei.
- Prepararea corectă a alimentelor:
- Gătirea corectă a alimentelor și depozitarea lor la temperaturi adecvate poate preveni contaminarea cu bacterii.
- Vaccinarea:
- Vaccinul împotriva rotavirusului este disponibil pentru copii și poate preveni multe cazuri de gastroenterită severă la sugari și copii mici.
- Evitarea consumului de apă contaminată:
- În anumite regiuni sau în timpul călătoriilor, consumul de apă nefiltrată sau alimente preparate în condiții nesanitare poate crește riscul de gastroenterită.
Concluzie:
Gastroenterita este o afecțiune digestivă comună, dar potențial gravă, în special în rândul copiilor și vârstnicilor. Prevenția, igiena și tratamentul corect, în special rehidratarea, sunt esențiale pentru a evita complicațiile majore.
