Glaucomul este o afecțiune caracterizată prin creșterea presiunii intraoculare și scăderea acuității vizuale, cu afectarea nervului optic . Netratat, glaucomul duce la cecitate (orbire), fiind cea de-a doua cauză de orbire la nivel mondial după cataractă.
Glaucomul este o afecțiune oculară cronică, caracterizată prin afectarea progresivă și ireversibilă a nervului optic, cel mai frecvent asociată cu creșterea presiunii intraoculare. Evoluează lent și silențios, motiv pentru care este denumit „hoțul tăcut al vederii”, ducând în timp la pierderea ireversibilă a vederii dacă nu este diagnosticat și tratat la timp.
Cuprins
Toggle- Tipuri de glaucom
- De ce apare glaucomul?
- Factori de risc
- Semne și simptome generale
- Manifestări clinice în funcție de tipul de glaucom
- Complicații
- Diagnosticul glaucomului
- Tratament
- Îngrijirea pacientului cu glaucom
- Problemele pacientului cu glaucom
- Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu glaucom
- Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu glaucom
- Prevenție și educație pentru sănătate
Tipuri de glaucom
- Glaucom cu unghi deschis – cel mai frecvent (70–80% din cazuri); evoluează lent, asimptomatic la început.
- Glaucom cu unghi închis – mai rar, dar sever, cu atacuri acute de hipertensiune oculară (durere oculară, cefalee, greață, vedere încețoșată).
- Glaucom congenital – apare la nou-născut sau copil mic, prin malformații ale căilor de drenaj ale umorii apoase.
- Glaucom secundar – apare în contextul altor boli (traumatisme oculare, inflamații, tumori, diabet, utilizarea corticosteroizilor).
De ce apare glaucomul?
Cauza principală este dereglarea echilibrului dintre producerea și eliminarea umorii apoase (lichidul ocular care menține presiunea și hrănește corneea și cristalinul). Când drenajul prin rețeaua trabeculară este blocat sau încetinit, presiunea intraoculară crește și lezează nervul optic. Există însă și forme cu presiune normală, dar cu vulnerabilitate crescută a nervului optic.
Glaucomul apare, de obicei, ca urmare a acumulării de umoare apoasă în camera anterioară a ochiului.
Factori de risc
- Vârsta >40 ani
- Antecedente familiale de glaucom
- Îmbătrânirea
- Hipertensiune oculară
- Miopie severă sau hipermetropie severă
- Diabet zaharat și bolile vasculare
- Traumatisme oculare, infecții ale ochiului, inflamații
- Tratament prelungit cu corticosteroizi
Semne și simptome generale
- observarea de halouri în jurul punctelor luminoase;
- cercuri colorate;
- pierderea vederii;
- ochi roșii;
- durere oculară;
- îngustarea câmpului vizual (vedere în tunel);
- cefalee;
- vedere în ceață;
- edem palpebral.
De cele mai multe ori, pacienții cu glaucom nu prezintă simptome.
Primul semn îl reprezintă, de obicei, pierderea vederii periferice sau laterale, însă aceasta apare în stadii avansate.
Din acest motiv este recomandată efectuarea unui control oftalmologic o dată la 1-2 ani.
Manifestări clinice în funcție de tipul de glaucom
- Glaucomul cu unghi deschis: evoluează silențios, fără durere, cu pierderea progresivă a câmpului vizual periferic; pacientul poate să nu observe decât în stadii avansate.
- Glaucomul cu unghi închis (criză acută): durere oculară intensă, ochi roșu, cefalee, greață, halouri colorate în jurul luminilor, scăderea bruscă a vederii.
Complicații
- Atrofie optică progresivă
- Pierderea ireversibilă a vederii
- Orbire
Diagnosticul glaucomului
- Consult oftalmologic;
- Determinarea presiunii intraoculare.
- Măsurarea presiunii intraoculare (tonometrie)
- Examinarea unghiului iridocornean (gonioscopie)
- Examinarea fundului de ochi (aspectul papilei optice)
- Perimetrie computerizată – pentru câmpul vizual
- Tomografie în coerență optică (OCT) – pentru evaluarea fibrelor nervului optic
Tratament
Scopul tratamentului este de a reduce presiunea intraoculară și de a încetini progresia bolii. Leziunile nervului optic nu pot fi reversibile.
- Tratament medicamentos (picături oftalmice): beta-blocante, analogi de prostaglandine, inhibitori de anhidrază carbonică, alfa-agonisti.
- Tratament laser: trabeculoplastie cu laser, iridotomie periferică.
- Tratament chirurgical: trabeculectomie, implanturi de drenaj, în cazurile refractare.
Îngrijirea pacientului cu glaucom
Problemele pacientului cu glaucom
- Dureri oculare şi perioculare;
- Intoleranţă digestivă;
- Comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual;
- Anxietate;
Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu glaucom
- Pacientul să aibă stare de bine fizic şi psihic;
- Să aibă acuitatea vizuală în limitele vârstei;
- Să se prevină complicațiile invalidante.
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu glaucom
- Monitorizează complianța pacientului la tratamentul cu picături (administrare corectă, la ore fixe).
- Educă pacientul privind importanța controlului oftalmologic regulat.
- Recunoaște semnele crizei acute de glaucom și trimite pacientul de urgență la oftalmolog.
- Sprijină pacientul în gestionarea efectelor adverse ale medicației (uscăciune oculară, senzație de arsură)
- Asistentul medical asigură repausul la pat, în cameră cu semiobscuritate;
- Participă la examinarea pacientului, pregătind instrumentele pentru măsurarea tensiunii intraoculare;
- Linişteşte pacientul, administrează medicația prescrisă de medic recomandată pentru reducerea tensiunii intraoculare;
- Ajută pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale;
- Asigură alimentaţia hiposodată şi cu un aport redus de lichide;
- Educă pacientul să urmeze corect tratamentul local şi general prescris;
- Recomandă alimentaţie desodată, cu reducerea lichidelor, fără condimente, alcool, cafea;
- Recomandă regim de viaţă ordonat, fără emoţii negative cu respectarea orelor de somn;
- Recomandă ca în timpul somnului capul să fie aşezat mai sus pe două perne;
- Educă pacientul pentru a purta ochelari fumurii în timpul zilei, să evite întunericul şi trecerile bruşte de ia temperaturi scăzute la căldură;
- Încurajează pacientul privind evoluţia favorabilă a bolii dacă respectă recomandările medicale;
- Pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul cu glaucom când tensiunea intraoculară nu scade.
Prevenție și educație pentru sănătate
- Controale oftalmologice periodice după 40 de ani, chiar fără simptome.
- Evitarea automedicației cu corticosteroizi.
- Informarea pacienților cu antecedente familiale de glaucom privind riscul crescut.
- Respectarea tratamentului prescris, chiar dacă boala este „tăcută”.
Glaucomul este o afecțiune gravă, dar controlabilă dacă este depistată din timp. Asistenții medicali au un rol esențial în educația pacientului, monitorizarea tratamentului și recunoașterea semnelor de alarmă, contribuind direct la prevenirea orbirii.
NOU! Instalează aplicația Pagina de Nursing Plus pentru Android sau iOS pentru acces nelimitat la tot conținutul Pagina de Nursing fără reclame, peste 16.000 de teste grilă și cursuri.
Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 16.000 de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG
Infografic





