Sistemul endocrin – reglajul hormonal al organismului

Ce este sistemul endocrin?

Sistemul endocrin este ansamblul de glande și țesuturi specializate care produc și eliberează hormoni direct în sânge. Acești hormoni acționează ca mesageri chimici, coordonând funcții vitale precum metabolismul, creșterea, reproducerea, adaptarea la stres și menținerea echilibrului intern (homeostazia).

Spre deosebire de sistemul nervos, care are acțiune rapidă și de scurtă durată, sistemul endocrin acționează mai lent, dar cu efecte de durată.

Se consideră glande endocrine:

• hipofiza
• suprarenalele
• tiroida
• paratiroidele
• testiculul și ovarul
• pancreasul insular
• timusul
• epifiza
• placenta.

Glandele endocrine au secreție internă și celule care produc substanțe numite hormoni.

Principalele glande endocrine și rolul lor

Hipotalamusul

Este veriga de legătură dintre sistemul nervos și cel endocrin. Controlează activitatea hipofizei și participă la reglarea temperaturii, foamei, setei și ritmurilor biologice.

Hipofiza

Considerată „glanda de comandă”, coordonează activitatea altor glande endocrine. Secretă hormoni care influențează creșterea, funcția tiroidiană, suprarenaliană, gonadală și lactația.

Tiroida

Produce hormoni tiroidieni (T3 și T4) care reglează metabolismul energetic, consumul de oxigen, ritmul cardiac și temperatura corporală.

Paratiroidele

Controlează metabolismul calciului și fosforului, fiind esențiale pentru sănătatea oaselor și funcția neuromusculară.

Glandele suprarenale

Sunt implicate în răspunsul la stres și echilibrul hidroelectrolitic. Secretă:

• cortizol (metabolism, stres),
• aldosteron (echilibru sodiu–potasiu),
• adrenalină și noradrenalină (răspuns „luptă sau fugi”).

Pancreasul endocrin

Reglează glicemia prin secreția de insulină și glucagon. Dezechilibrul său duce la diabet zaharat.

Gonadele

• Ovarele produc estrogen și progesteron – hormoni ai ciclului menstrual și sarcinii.
• Testiculele produc testosteron – responsabil de caracterele sexuale masculine și spermatogeneză.

Epifiza (glanda pineală)

Secretă melatonină, hormon implicat în reglarea somnului și ritmurilor circadiene.

Cum acționează hormonii?

Hormonii circulă prin sânge și acționează doar asupra țesuturilor-țintă care au receptori specifici.
Reglarea secreției hormonale se face prin mecanisme de feedback negativ, care mențin echilibrul hormonal.

Exemplu: creșterea hormonilor tiroidieni inhibă secreția de TSH la nivel hipofizar.

Rolul sistemului endocrin în organism

Sistemul endocrin participă la:

• reglarea metabolismului;
• creșterea și dezvoltarea organismului;
• menținerea glicemiei;
• reproducere și funcție sexuală;
• adaptarea la stres;
• echilibrul apei și electroliților;
• reglarea somnului și stării de veghe.

Afecțiuni ale sistemului endocrin

Dezechilibrele hormonale pot fi cauzate de:

• hiperfuncție glandulară (hipertiroidism, sindrom Cushing);
• hipofuncție glandulară (hipotiroidism, boala Addison);
• rezistență la hormoni (diabet zaharat tip 2);
• tumori endocrine;
• boli autoimune.

Simptomele sunt adesea nespecifice: oboseală, modificări de greutate, tulburări de somn, modificări ale dispoziției, ceea ce face diagnosticul uneori dificil.

Rolul asistentului medical

Asistentul medical are un rol esențial în îngrijirea pacientului cu afecțiuni endocrine:

• monitorizarea semnelor vitale și a greutății;
• observarea modificărilor clinice sugestive pentru dezechilibre hormonale;
• administrarea corectă a tratamentului hormonal;
• educația pacientului privind complianța terapeutică;
• monitorizarea glicemiei și a altor parametri biologici;
• sprijin psihologic – bolile endocrine afectează frecvent starea emoțională.

Sistemul endocrin este un sistem de reglaj fin, indispensabil funcționării normale a organismului. Orice dezechilibru hormonal poate avea efecte sistemice importante.
În practica medicală și de nursing, recunoașterea precoce a semnelor endocrine și monitorizarea atentă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și menținerea calității vieții pacientului.

Hipofiza (glanda pituitară)

Hipofiza, sau glanda pituitara, este situata la baza craniului intr-o loja formata de saua turceasca a osului sfenoid si de duramater, fiind legata de baza hipotalamusului prin tija pituitara.

Lobul anterior (adenohipofiza), reprezintă 75% din masa glandulara si secreta o serie de hormoni precum:

• somatotrop (STH) – hormon de creștere
• prolactina (LTH) – hormon mamotrop/luteotrop
• tireotrop (TSH) – hormon tireostimulant
• corticotropina (ACTH) – hormon adrenocorticotrop
• gonadotropi FSH, LH

Somatotropul (STH)

Este numit si hormon de creştere, deoarece stimulează creşterea oaselor lungi si sinteza proteinelor, contribuind impreuna cu alti hormoni (tiroidieni, gonadali) la creşterea organismului.

Diminuează eliminările de N, P, K, Ca, Na si creste conţinutul de proteine al organismului. STH influenţează si metabolismul glucidic, stimulând descărcarea de glucoza din ficat, diminuând consumul tisular de glucoza, ducând la creşterea glicemiei.

• Secretarea insuficienta de hormon in perioada de creştere duce la nanism hipofizar (piticism), caracterizat printr-o dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa si o dezvoltare psihica normala.
• Excesul de STH in perioada de creştere duce la gigantism, iar in perioada adulta duce la acromegalie, caracterizata prin creşterea extremităţilor si a volumului viscerelor.

Prolactina (LTH)

Numit și hormonul mamotrop sau luteotrop, stimulează la femeie secreția lactată a glandei mamare. În timpul sarcinii, secreția prolactinei crește gradat, atingând un vârf la naștere și revenind la nivelul de control după 8 zile.

Tirotropina (TSH)

Stimulează secreţia tiroidiana. Hipersecreția de TSH poate duce la hipertiroidism, iar hiposecreția la insuficiență tiroidiană.

Corticotropina (ACTH)

Numit și hormonul adrenocorticotrop stimulează secreţia corticosuprarenalei (glucocorticoizi si mineralocorticoizi).

Hipersecreția produce atât efectele excesului de glucocorticoizi, cât și efectele melanocito-stimulatoare, la nivelul tegumentului (diabet bronzat).

Hiposecreția de ACTH produce efectele caracteristice deficitului de glucocorticoizi.

Hormonii gonadotropi – (FSH//LH)

Gonadotropinele reglează activitatea gonadelor atat la femeie cat si la bărbat, acestea fiind secretate de adenohipofiza sub denumirea de:

• hormonul foliculostimulant (FSH) 
• hormonal luteinizant (LH)

Ei  acţionează intr-o strânsa corelare, controlând secreţia hormonilor sexuali si formarea gameţilor.

Lobul intermediar hipofizar reprezintă numai 2% din masa glandei si fiind strâns aderenta de lobul posterior este dificil de delimitat.

Lobul posterior hipofizar împreuna cu tija pituitara poarta numele de neurohipoflza, secreta:

• hormonul antidiuretic (ADH) sau vasopresina
•  oxitocina

ADH are ca acţiune conservarea apei in organism prin scăderea eliminărilor hidrice renale si creşterea concentraţiei urinare. Hiposecreția determină pierderi mari de apă prin urină (până la 20 de l/24 h). Boala, diabet insipid, survine în leziuni ale hipotalamusului sau ale neurohipofizei.

Oxitocina (ocitocina) are ca efect formarea secreţiei lactate in timpul sarcinii, iar in timpul travaliului secreţia de ocitocina creste, contribuind la realizarea expulziei fătului, prin contractia musculaturii netede a uterului.

Glandele suprarenale

Glandele suprarenale,glande pereche, sunt situate la polul superior al rinichiului, fiind alcătuite din doua organe endocrine diferite ca origine, structura si funcție: zona corticala, dispusa periferic si zona medulara in mijloc.

Medulosuprarenala secreta în proporții variabile, adrenalina (epinefrina) ce activează metabolismul energetic si noradrenalina (norepinefrina) cu acțiune vasculara mai intensa.

Corticosuprarenala secretă următorii hormoni:

– mineralocorticoizii, care acționează la nivelul rinichilor stimulând reabsorbția apei și a sodiului și eliminarea potasiului; Reprezentantul principal este aldosteronul, ce măreşte reabsorbtia apei si Na din urina, având ca rezultat creşterea eliminării de K.
– glucocorticoizii, reprezentați de cortizon și hidrocortizon, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant;
– sexosteroizii, care gestionează dezvoltarea sexuală prin două tipuri de hormoni: androgeni și estrogeni.

Secreţia în exces de hormoni corticosuprarenali determina un număr variabil de boli: hipersecreția de cortizon produce sindromul Cushing, hipersecreția de estrogeni determina sindromul adipozo-genital, excesul de foliculina determina sindromul de feminizare, iar hipersecreția de aldosteron determina hiperaldosteronismul.

În urma proceselor distructive, glanda nu mai secretă suficienţi hormoni si astfel se produce o insuficiență suprarenala cronică, numită boala Addison.

Glanda tiroida

Glanda tiroida, situată în partea anterioara a gâtului, este formată din doi lobi laterali uniți între ei printr-un istm.

Hormonii tiroidieni, tiroxina (T4) și triiodotironina (T3), secretați de glandă, reglează metabolismul, controlează temperatura corpului, influenţează ritmul cardiac, iar calcitonina reglează cantitatea de calciu din organism.

Daca glanda secreta hormoni în exces, apare hipertiroidismul, iar metabolismul devine accelerat, provocând pierderi in greutate, ritm cardiac rapid sau neregulat, transpirație abundenta, nervozitate si iritabilitate.

În insuficiența secretare de hormoni tiroidieni, apare hipotiroidismul, caracterizat printr-o dezvoltare fizică și psihică deficitară, piele uscată, gușă endemică, deformații osoase, defecte ale dentitiei, dezvoltare întârziată a organelor genitale (în copilărie), la adult se manifestă prin mixedem, piele uscată si îngroșată, creștere în greutate, căderea parului, anemie, senzație permanentă de frig, reacții motorii și psihice întârziate.

Glandele paratiroide

Glandele paratiroide sunt glande pereche, de dimensiunea unui bob de mazăre, situate în spatele lobilor glandei tiroide, câte două de fiecare parte a traheii, în zona gâtului.

Afecțiunile glandei paratiroide iau forma hipofuncției sau hiperfuncției acestor glande.

Glandele paratiroide secretă:

– parathormonul (PTH) – ce reglează nivelul calciului în corp. Calciul este un element important cu rol în funcţia nervoasă şi contracţia musculară.
Dacă nivelul de calciu din corp scade, glandele paratiroide răspund prin producerea de parathormon. Acesta determină trei tipuri principale de răspuns:
– oasele eliberează mai mult calciu;
– intestinul absoarbe mai mult calciu din alimentaţie;
– rinichii elimină mai puţin calciu.

Dacă nivelul calciului în sânge este prea mare, glandele îşi reduc activitatea, secretând mai puţin parathormon, ceea ce determină efecte contrare celor descrise mai sus.

In afecţiunile paratiroidiene glandele produc fie prea mult, fie prea puţin hormon paratiroidian.

– calcitonina: faciliteaza fixarea calciului pe oase si diminueaza nivelul calciului sangvin. Calcitonina antreneaza astfel o diminuare a nivelului sangvin al calciului cand acesta este anormal de ridicat; ea limiteaza absorbtia calciului de catre intestin si favorizeaza eliminarea lui pe cale renala.

Circumstante de aparitie ale tulburarilor secreţiei hormonale se datorează mai multor cauze: existenţa unei tumori la nivelul glandei, urmare a unei intervenţii chirurgicale de îndepărtare a glandei tiroide, sau secundar unei insuficiențe renale. Deseori cauza poate rămâne necunoscută.

Pancreasul endocrin

Pancreasul endocrin este implicat în controlul metabolismului intemediar al glucidelor, lipidelor și proteinelor prin hormonii secretați. Insulele Lagerhans conțin celule secretorii de tip alpha care secretă glucagon și de tip beta care secretă insulină. Deficitul de insulină constituie boala metabolică diabet zaharat.

Epifiza (glanda pineală)

Este situată între tuberculii cvadrigemeni superiori și intră în componența epitalamusului. Secretă melatonina și vasotocina.

Timusul 

Are rol de glandă endocrină în prima parte a ontogenezei, până la pubertate. Localizarea glandei este retrosternală, iar la pubertate involuează. Desi nu au fost individualizați hormoni ca atare, glanda produce următoarele efecte: frânare a gonadelor, stimulare a mineralizării osoase, efecte de oprire a mitozelor.

Infografic

Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma Grile AMG cu peste 7000 de Teste Grilă, cursuri și simulator examene pentru a trăi experiența unui examen https://grileamg.ro sau achiziționează cartea 1000 de Teste Grila cu explicații pentru AMG