Nevoia de a se recrea reprezintă necesitatea omului de a-şi ocupa o parte din timp cu activităţi recreative, pentru a realiza un anumit echilibru afectiv, compensator în raport cu îndeletnicirile sale cotidiene, responsabile şi uneori stresante.
Sedentarismul – adică lipsa de mişcare, solicitările profesionale monotone, uniforme, şi mai ales, necompensate, plus viaţa în atmosfera poluată a oraşelor și stresul, predispun la o serie de tulburări organice şi psihice, capabile să zdruncine sănătatea şi să ducă în final, la scăderea capacităţii de muncă.
Loisir-ul, noţiune caracteristică civilizaţiei timpurilor noastre, are un rol fundamental în efortul continuu al omului de a-şi menţine echilibrul fizic şi psihic, respectiv sănătatea.
Divertismentul, distracţia, relaxarea sunt principalele funcţii ale acestor tipuri de activităţi accesibile pentru toate vârstele.
Independență în satisfacerea nevoii de a se recrea
Factori care influenţează satisfacerea nevoii
Factori biologici
• Vârsta
– copilul mic şi preşcolarul îşi petrec o mare parte din timp jucându-se, ceea ce va favoriza dezvoltarea lui fizică şi va influenţa atât sfera proceselor psihice, cât şi personalitatea acestora;
– şcolarul împarte timpul între învăţătură şi joc;
– adolescentul continuă jocurile copilăriei şi pubertăţii în forme modificate şi face trecerea spre activităţile recreative ale tinerilor şi adulţilor;
– maturitatea fizică şi psihică permit adultului alegerea şi organizarea activităţilor recreative în raport de preferinţe, timp liber, posibilităţi şi anturaj;
– dinamica psihică mai redusă a vârstnicului îi limitează alegerea şi exotică interesul diminuat pentru activităţile sportive dinamice şi retragerea spre cele de interior.
• Constituţia şi capacităţile fizice
– activităţile recreative care impun un efort fizic deosebit trebuie selectate şi practicate după constituţia şi capacităţile fizice ale fiecărui individ.
Factori psihologici
• Dezvoltarea psihologică
– jocul şi celelalte activităţi ludice contribuie la formarea principalelor trăsături ale personalităţii şi conduitei copilului, precum şi la realizarea controlului emoţional.
• Emoţiile
– activităţile recreative permit individului exteriorizarea emoţiilor şi eliberarea tensiunii;
– pentru atingerea acestor scopuri, individul optează pentru divertismentul care i se pare potrivit.
Factori sociologici
• Cultura
Fiecare popor, prin tradiţiile lui specifice, propune organizează şi derulează activităţi recreative specifice comunităţii respective. La noi în ţară, serbările populare (ex, sărbătoarea narciselor, lalelelor etc), ceremoniile (nunţi, botezuri ş.a.) se bucură de o largă participare, ceea ce demonstrează eficacitatea acestor modalităţi de satisfacere a nevoii de recreare.
• Roluri sociale
Persoanele încadrate într-o muncă organizată, care le asigură un timp optim pot să-şi satisfacă această nevoie printr-o recreare cotidiană, periodică (la sfârşit de săptămână) şi anuală (vacanţe, concediul de odihnă).
Pensionarea măreşte timpul liber al indivizilor, care pot să-şi organizeze activităţile recreative după gustul şi posibilităţile lor.
• Organizarea socială
Asigurarea condiţiilor şi a accesului la activităţi diversificate de petrecere a timpului liber: odihna, distracţiile, învăţarea şi realizarea favorizează satisfacerea acestor nevoi. Ele sunt diferite de la tară la ţară depinzând de condiţiile socio-economice.
Manifestări de independenţă în nevoia de a se recrea
Destinderea – starea de relaxare, de încetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stări da încordare.
Satisfacţia – sentiment de multumire, de placere.
Plăcerea – senzaţia sau emoţia agreabilă, legată de satisfacerea nevoii de relaxare.
Amuzamentul – distracţie, divertisment, înveselire.
Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei
– explorează gusturile şi interesul pacienţilor pentru activităţi recreative, pentru petrecerea timpului liber;
– planifică activităţi recreative împreună cu pacientul;
– asigură condiţiile necesare;
– organizează activităţi recreativa individuale sau în grup, în funcţie de vârsta, posibilităţi şi locul de desfăşurare al acestora:
– jocuri distractive, formativ-educative, de echilibrare şi tonificare;
– audiţii muzicale;
– vizionări de filme;
– întâlniri cu personalităţi artistice;
– facilitează accesul la biblioteci, săli de lectură sau procură cărţi, reviste
– antrenează şi stimulează pacienţii în aceste activităţi.
Dependență în satisfacerea nevoii de a se recrea
Reducerea sau lipsa autonomiei pacientului la nivelul nevoii de a se recrea poate fi exprimată prin apariţia unei probleme de dependenta:
1. Neplăcerea de a efectua activităţi recreative.
2. Nemulţumire pentru a îndeplini activităţi recreative.
3. Deficit de diversificare a activităţilor recreative.
Dezinteresul faţă de activităţile recreative duce la plictiseală, tristeţe sau inactivitate şi izolare. În cursul vieţii, indivizii pot să resimtă la un moment dat, pe o perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă , un sentiment de plictiseală, tristeţe, de pierdere a interesului pentru viaţă.
Aceste reacţii pot să se producă fără o cauză precisă sau în urma surmenajului, stresului, oboselii sau a producerii unui eveniment neplăcut.
Persoana nu mai poate să se bucure, să se înveselească, să se amuze sau să se distreze.
Manifestările de dependenta posibile sunt:
– aspect trist, abătut, cu apariţia crizelor de plâns;
– pacientul exprimă sentimente de descurajare;
– lipsă de interes faţă de activităţile sau evenimentele vieţii cotidiene;
– dificultăţi în concentrare;
– dereglări ale somnului: insomnie sau hipersomnie;
– lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate;
– slăbiciune, oboseală, pasivitate, stare de slăbiciune, de rău inexplicabil;
– plictiseală, inactivitate, izolare;
– agresivitate, iritabilitate;
– indiferentă faţă de aspectul, igiena şi veşmintele propriei persoane;
– incapacitatea de a se implica în activităţi recreative, distractive;
Sursele de dificultate implicate în apariţia problemei de dependenţă pot fi fizice, psihologice, sociologice sau insuficienta cunoaştere de sine şi a resurselor proprii pentru depăşirea dificultăţilor.
Reducerea autonomiei se poate datora tulburărilor nervoase, anxietăţii, stresului, pierderii sau separării de cineva drag, apariţiei unei situaţii de criză, modificării imaginii de sine, pierderii sau diminuării stimei de sine, neadaptării la starea de boală.
Mai pot contribui singurătatea după decesul partenerului de viaţă sau plecarea copiilor după căsătorie, munca de rutină sau pensionarea, conflictul sau eşecul de rol: neadaptarea la rolul de bolnav.
Plan de îngrijire
Obiective – Intervenţiile asistentei medicale, autonome şi delegate
Pacientul să prezintă stare de bună dispoziţie
– asistenta medicală explorează ce activităţi recreative îi produc plăcere pacientului;
– analizează şi stabileşte dacă acestea sunt în concordanţă cu starea sa psihică şi fizică;
– planifică activităţi recreative împreună cu pacientul;
– organizează activităţi recreative specifice pentru copii, adulţi, vârstnici;
– antrenează bolnavul în activităţi şi-l ajută;
– asigură mediul corespunzător;
– amenajează camere de recreare: pentru audiţii muzicale, vizionari de filme, TV;
– are în vedere ca activităţile să nu-l suprasolicite, să nu-l obosească ci să-i creeze stare de bună dispoziţie;
– notează reacţiile şi manifestările pacientului cu referire directă în:
– starea de plictiseală şi tristeţe;
Pacientul să-şi recapete încrederea în forţele proprii
– determină pacientul să-şi exprime emoţiile şi sentimentele;
– câştigă încrederea bolnavului şi-l ajută să depăşească momentele dificile;
– administrează şi supraveghează efectele tratamentului indicat de medic:
– antidepresive;
– tranchilizante;
Pacientul să beneficieze de somn odihnitor
– învaţă pacientul tehnici de relaxare;
– îl ajută să le execute şi observă modul cum le realizează;
Pacientul să-şi amelioreze condiţiile fizice
– va fi consecventă în planificarea el organizarea activităţilor recreative;
– perseverează în acele activităţi recreative care corespund constituţiei psihosomatice a bolnavului;
– asigură o creştere graduală a dificultăţii acestor activităţi
– diminuarea anxietăţii;
– favorizarea repausului;
– ameliorarea condiţiilor de spitalizare;
Rolul asistentei
– alegerea mijloacelor de recreare (individualizate în funcţie de vârstă, preferinţele pacientului şi starea lui fiziologică);
– asigurarea condiţiilor optime pentru aceste activităţi;
– supravegherea pacientului în timpul activităţilor de recreare pentru a nu se produce agravări ale stării lui fizice şi psihice;
– aprecierea impactului activităţii lor recreative asupra pacientului;
Evaluarea ingrijirilor
Se va referi la realizarea obiectivelor propuse.
Interdependența nevoii de a se recrea cu celalte nevoi fundamentale
Nesatisfacerea nevoii de a se recreea afectează buna relaţie cu celelalte nevoi.
A comunica
• comunicare ineficace, lipsa de comunicare.
A se misca, a avea o buna postura
• lipsa de activitate.
A respira
• modificari ale respiratiei si circulatiei sangelui.
A-si mentine temperatura in limite normale
• usoara crestere sau diminuare a valorilor de temperatura corporala.
A se alimenta si hidrata
• alimentatie / hidratare in surplus sau deficit.
A elimina
• eliminari necorespunzatoare.
A fi curat, a avea tegumente integre
• dezinteres fata de sine.
A dormi, a se odihni
• insomnie sau hipersomnie.
A se imbraca si a se dezbraca
• dezinteres fata de aspectul estetic.
A evita pericolele
• vulnerabilitate fizica si psihica.
A actiona dupa credinte si valori
• frustrare, vinovatie.
A se realiza
• devalorizare, neputinta.
A invata
• ignoranta.
Vezi și celelalte nevoi fundamentale: Nevoile fundamentale
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă.
