Obezitatea este o stare patologică caracterizată prin creşterea greutăţii corporale ideale cu peste 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos.
Obezitatea favorizează instalarea:
– HTA;
– aterosclerozei;
– diabetului zaharat;
– varicelor, artrozelor.
Obezitatea poate fi:
• simplă – prin ingerare calorică excesivă și o activitate normală sau slab deteriorată;
• morbidă – care limitează activitatea normală, respirația, circulația sangvină și impune pacientului perioade îndelungate de odihnă în urma unor exerciții ușoare.
Depunerea ţesutului adipos poate fi:
– uniformă (obezitate comună)
– localizată în anumite regiuni ale corpului
a) şolduri, coapse, genunchi, gambe, flancuri abdominale obezitate de tip ginoid (întâlnită la femei)
b) regiunea cefei, gât, umeri, abdomen obezitate de tip android (întâlnită la bărbaţi)
Starea de obezitate este rezultatul unui dezechilibru între energia de aport (valoarea calorică a alimentelor ingerate) și cheltuielile energetice (energia consumată în activitatea fizică și metabolismul bazal, termogeneza, prelucrarea alimentelor ingerate).
Cheltuiala energetică de repaus este dată de metabolismul bazal, efectul termic al alimentelor (acțiunea dinamică specifică a acestora), procesul de creștere și termogeneză de adaptare la cald și frig.
Metabolismul bazal reprezintă energia necesara menținerii funcțiilor vitale și homeostaziei în condiții de repaus absolut : activitate nervoasă, cardiacă, respiratorie, musculară, osmotică, sinteza compușilor organici. El reprezintă 60 – 75 % din cheltuiala energetică zilnică.
Valoarea metabolismului bazal la adultul normal este de circa 1 kcal/kg/oră, adică aproximativ 1680 kcal pe zi pentru o greutate de 70 kg. O scădere minima în timp a metabolismului bazal poate determina pe termen lung un câștig ponderal.
Odată cu înaintarea în vârstă, rata metabolismului bazal scade cu 2 – 3 % la fiecare decadă, iar necesarul caloric pentru procesul de creștere este redus la 1 % din cheltuiala energetică zilnică; ambele dezechilibre favorizează excesul ponderal în condițiile păstrării aceluiași aport caloric.
Circumstanţe de apariţie
Cauzele principale ale obezității pot fi:
- Dietă neechilibrată, bogată în carbohidrați și grăsimi, în disproporție cu necesitățile energetice ale organismului;
- Lipsa de mișcare, de efort fizic comparativ – în timp – cu potențialul energetic al hranei, sedentarism;
- Tulburări de nutriție, ca rezultat al unor psihopatologii (depresie, tulburări de comportament, bulimie);
- Disfuncții sau tulburări hormonale (hipotiroidism, menopauză);
- Factori genetici (ereditari), persoane risc constituţional – prezenţa obezităţii la rudele de gradul 1 (părinţi, fraţi);
- Tulburări metabolice (sindromul metabolic, care este adesea un rezultat și nu o cauză a obezității);
- O serie de medicamente pot modifica balanța energetică favorizând câștigul ponderal;
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome)
- creşterea în greutate faţă de greutatea ideală;
- oboseală, astenie;
- dispnee;
- varice ale membrelor inferioare;
- constipaţie;
- amenoree;
- HTA;
Îngrijirea pacientului cu obezitate
Problemele pacientului cu obezitate
- Tulburări respiratorii şi circulatorii (grăsimea se depune în jurul organelor, infiltrează țesuturile îngreunând activitatea suferind mai ales inima);
- Mobilizare cu dificultate;
- Eliminare inadecvată cantitativ si calitativ a menstrei;
- Eliminare inadecvată a scaunului;
- Intoleranţă la activitatea fizică;
- Risc de complicaţii respiratorii, cardiace (HTA, ateroscleroză), risc de diabet zaharat, gută, artroze (cozartroză, spondiloză, gonartroză);
- Pierderea imaginii de sine (alterarea integrităţii tegumentelor – intertrigo, piodermite).
Obiective de îngrijire
- Pacientul să-şi reducă greutatea corporală în raport cu greutatea ideală
- Pacientul să-şi satisfacă autonom necesităţile
- Pacientul să conştientizeze rolul mişcării şi al alimentaţiei echilibrate în reducerea greutăţii corporale
- Pacientul să se prevină apariţia complicaţiilor
Intervenţiile asistentului medical pentru pacientul cu obezitate
- Identifica corect sursele de dificultate;
- Stabileşte şi supraveghează regimul alimentar împreună cu medicul nutriţionist;
- Reduce din alimentaţie: ciocolata, cacao, frişca, unt, carne grasă, brânzeturi grase, conserve;
- Administrează fără restricţii legume care conţin cantate mică de glucide şi grăsimi (varza, castravete, roşii, salată verde, ardei gras etc., lapte degresat, ouă fierte tari, carne slabă, ceaiuri) neîndulcite;
- Stabileşte împreună cu medicul kinetoterapeut activitatea fizică a pacientului supraveghind ca aceasta să fie îndeplinită şi anume: mers pe jos 60–90 minute/zi, exerciţii fizice moderate, practicarea unor sporturi (înot, bicicletă ergonimică);
- Se vor evita eforturile fizice mari, deoarece cresc apetitul;
- Măsoară şi notează zilnic greutatea corporală a bolnavului;
- Susţine şi încurajează pacientul care şi-a pierdut stima de sine datorită bolii;
- Ajută pacientul să-şi satisfacă necesităţile și nevoile fundamentale: igienă, alimentaţie, comunicare;
- Educă pacientul să respecte regimul de viaţă (alimentaţie, mişcare, odihnă);
- Explică pacientului complicaţiile ce pot surveni în urma obezității;
- La indicaţia medicului recoltează: sânge – uree, acid uric, creatinină, glicemie, HL, colesterolemie, trigliceride, urină – sumar de urină, glicozurie;
- Însoţeşte bolnavul la EKG sau alte investigații;
- Pregăteşte bolnavul pentru determinarea metabolismului bazal MB (cantitatea de energie necesară în 24 de ore, exprimată în colonii kg corp pentru întreţinerea vieţii şi funcţiilor vitale în condiţii de repaus psihofizic). MB creşte în febră, cancer, leucemii, Basedow și scade în inaniţie, mixedem;
- Administrează tratamentul medicamentos cu acţiune: anorexigenă, catabolizantă, diuretică, pansamente gastrice la nevoie;
- Pregăteşte pacientul pentru intervenţie chirurgicală în vederea realizării unui sindrom de malabsorbţie secundar.
Tratament
- Stil de viață sănătos, alimentație echilibrată combinată cu activitate fizică;
- Chirurgie gastro-intestinală – limitarea capacității gastrice prin inelare sau ligaturi la nivelul stomacului și/sau scurtări intestinale (jejun);
- Reducerea chirurgicală a depozitelor adipoase, liposucţie, chirurgie estetică.
Prevenire
- Obișnuirea cu o alimentație echilibrată și sănătoasă completată cu activarea organismului (sport).
- Educația spre o nutriție corectă, sănătoasă, completată cu o activitate fizică moderată la toate vârstele.
- Depistarea din timp și tratarea cauzelor tratabile ale obezității (hipotiroidismul, etc.)
Infografic
