Colonoscopia este examenul endoscopic de vizualizare directă a colonului cu ajutorul unui aparat numit colonoscop – cu ajutorul lui se vizualizează colonul sigmoid, descendent, transvers şi ascendent, până la cec. În colonoscopie se poate vizualiza mucoasa intestinului gros în toată lungimea lui;
Colonoscopia este o procedură medicală utilizată pentru a examina interiorul întregului colon (intestinul gros) și, în unele cazuri, partea finală a intestinului subțire (ileonul terminal). Aceasta este realizată folosind un instrument numit colonoscop, care este un tub flexibil subțire echipat cu o cameră video la un capăt.
Procedura permite medicilor să vizualizeze interiorul colonului pentru a diagnostica probleme precum ulcerații, polipi, tumori, inflamații sau sângerări. De asemenea, prin colonoscopie se pot efectua alte proceduri precum biopsia (prelevarea unor mostre de țesut pentru examinare) sau îndepărtarea polipilor.
Colonoscopia este frecvent recomandată pentru a investiga simptome precum sângerare rectală, dureri abdominale persistente, modificări ale tranzitului intestinal (cum ar fi constipația sau diareea) sau ca parte a screening-ului pentru cancerul de colon. Înainte de procedură, pacientul trebuie să urmeze un regim alimentar special și să consume substanțe laxative pentru a curăța intestinul, asigurând astfel o vizualizare clară a mucoasei intestinale.
Scop
Colonoscopia presupune o pregătire specială a întregului colon şi se poate face în scop diagnostic, biopsic, dar şi terapeutic (electrocauterizarea polipilor, electrocauterizarea hemostatică, injectare de citostatice, extragere de corpi străini); Prin colonoscopie se pot diagnostica diverse afecțiuni.
Printre scopurile diagnostice se numără identificarea polipilor (mici creșteri anormale de țesut), ulcerelor, inflamației, sângerărilor sau cancerului de colon. Pe de altă parte, procedura poate fi folosită și pentru a îndepărta polipii sau pentru a preleva mostre de țesut (biopsie) în scopuri ulterioare de analiză.
Colonoscopul este un tub din fire optice flexibile, lung de 135-185 cm. Colonoscopul se poate adapta şi la camera video, cu posibilitatea urmăririi imaginilor obţinute pe un ecran.
Pregătirea pacientului pentru colonoscopie
Pregătirea pentru colonoscopie este un pas crucial pentru asigurarea eficacității procedurii. Aceasta include mai multe etape importante:
- Dietă specială: Cu câteva zile înainte de procedură, pacientul va fi sfătuit să urmeze o dietă specială. De obicei, aceasta implică evitarea alimentelor solide și consumul de lichide limpezi, cum ar fi bulionul, ceaiul și sucurile fără pulpă. Alimentele cu fibre, fructele, legumele, carnea și produsele lactate sunt de obicei evitate.
- Laxative: De obicei, în ziua dinaintea procedurii, pacientul trebuie să ia un laxativ puternic pentru a curăța intestinul. Acest lucru poate fi realizat prin băuturi speciale de curățare prescrise de medic, care trebuie consumate în cantități mari (de obicei 2-4 litri). Este important ca pacientul să urmeze cu strictețe instrucțiunile pentru a asigura o curățare completă a intestinului.
- Hidratarea: Deși pacientul trebuie să evite alimentele solide, este important să rămână hidratat. Consumul de lichide limpezi, cum ar fi apa, ceaiul și sucurile fără pulpă, este încurajat.
- Medicamente: Pacientul trebuie să informeze medicul despre orice medicamente pe care le ia, deoarece unele pot necesita ajustări sau oprirea temporară, în special medicamentele care afectează coagularea sângelui sau diabetul.
- Planificarea transportului: Din cauza sedativelor administrate în timpul colonoscopiei, pacienții nu pot să conducă după procedură. Este important să se planifice transportul acasă după terminarea colonoscopiei.
- Instrucțiuni specifice: Medicul poate oferi instrucțiuni suplimentare bazate pe istoricul medical al pacientului și pe medicamentele pe care le ia.
Despre procedură
Colonoscopia este o procedură efectuată de un medic specialist în gastroenterologie, desfășurată într-un spital sau centru ambulatoriu. Durata colonoscopiei variază, de obicei între 30 și 60 de minute. Aceasta poate fi extinsă dacă se găsesc și îndepărtează polipi, sau dacă pacientul a avut intervenții chirurgicale abdominale anterioare care au determinat formarea de aderențe.
Colonoscopia cu Sedare
Pentru confortul pacientului și pentru a evita disconfortul în timpul examinării, colonoscopia se poate efectua sub sedare intravenoasă. Un medic anestezist va administra sedativul și va monitoriza starea pacientului pe parcursul investigației. Sedativele folosite sunt de scurtă durată și, în general, nu prezintă efecte secundare semnificative.
Există două tipuri principale de sedare pentru colonoscopie:
- Sedare Ușoară (Analgosedare): Prin această metodă se administrează intravenos medicamente care relaxează și reduc durerea. În timpul acestei sedări, pacientul se poate simți somnoros și este posibil să nu își amintească procedura după finalizare.
- Sedare Profundă: Aceasta implică administrarea intravenoasă a medicamentelor care induc un somn profund. Dacă se alege această formă de sedare, este necesară o evaluare preanestezică efectuată de un medic anestezist, cu cel puțin 24 de ore înainte de procedură. Această evaluare este esențială pentru a asigura siguranța și confortul pacientului pe durata colonoscopiei.
Tehnica efectuării colonoscopiei
Pregătirea pacientului pentru colonoscopie
- Se explică necesitatea tehnicii, durata, efectele neplăcute (senzaţia de presiune, durere).
- Trei zile consecutiv, seara şi dimineaţa, se efectuează câte 2 clisme evacuatoare simple, înalte, la interval de 1 oră, a câte 2 litri de apă la 37° C pentru fiecare; ultima clismă se face în dimineaţa examenului, cu 3-4 ore înainte.
- În prima zi şi a doua seară de pregătire se administrează un purgativ.
- În cele trei zile de pregătire pacientul va ingera doar alimentaţie lichidă.
- La nevoie i se pot administra lichide prin perfuzie intravenoasă în scopul combaterii sau prevenirii deshidratării.
- În dimineaţa examinării, la recomandarea medicului, i se injectează 1 fiolă Diazepam şi 1 fiolă Scobutil cu 30-60 minute înaintea începerii colonoscopiei.
- La efectuarea colonoscopiei, altături de medic, participă două asistente medicale: prima linişteşte pacientul, îl roagă să coopereze şi, pe cât posibil să se relaxeze (informarea anterioară îl face mai cooperant şi mai tolerant faţă de efectele neplăcute ale tehnicii), urmăreşte funcţiile vitale ale pacientului, îl aşază în decubit lateral stâng, cu genunchii flectaţi şi îl acoperă cu un câmp steril, prevăzut cu un orificiu central (în timpul examinării, la solicitarea medicului, poziţia pacientului poate fi schimbată dintr-un decubit în altul, pe măsură ce sonda înaintează).
- A doua verifică colonoscopul, asigurându-se ca acesta să fie adaptat corect la sursa de lumină şi ca insuflaţia şi aspiraţia să fie bune, lubrifiază vârful tubului cu vaselină şi medicul îl introduce încet în anus cu multă grijă ca să nu ajungă vaselina pe lentila aparatului, fapt care ar împiedica vizibilitatea.
- După tehnică pacientului i se face toaleta regiunii anale, imediat după îndepărtarea tubului, îndepărtându-se mucozitățile şi resturile substanței lubrefiante.
- Se transportă pacientul în salon la patul său, unde va fi sub supraveghere 24 de h.
- Dacă s-au făcut însămânţări bacteriologice, se pregătesc materialele pentru laborator şi se trimit imediat.
- Se curăţă mecanic şi chimic colonoscopul, se spală bine şi se dezinfectează, se pregăteşte pentru sterilizare.
Accidente și incidente
Accidentele sau complicațiile în timpul colonoscopiei sunt rare, dar, ca în cazul oricărei proceduri medicale, există riscuri. Iată câteva dintre cele mai comune complicații care pot apărea:
- Perforația colonului: Este una dintre cele mai serioase complicații, dar este și foarte rară. Aceasta implică crearea unei mici găuri în peretele colonului, care poate necesita intervenție chirurgicală pentru reparare.
- Sângerări: Pot apărea sângerări, în special dacă în timpul colonoscopiei se îndepărtează polipi sau se efectuează alte proceduri terapeutice. De obicei, aceste sângerări sunt minore și se opresc de la sine sau pot fi controlate în timpul procedurii.
- Reacții la sedative: Pacienții pot avea reacții adverse la sedativele folosite pentru a-i menține relaxați și confortabili. Aceste reacții pot include greață, vărsături, dureri de cap, amețeli sau reacții alergice.
- Complicații cardiace sau respiratorii: Deși este rar, pacienții cu anumite probleme de sănătate preexistente pot avea complicații cardiace sau respiratorii din cauza sedativelor sau a poziției în timpul procedurii.
- Disconfort sau dureri abdominale: După procedură, unii pacienți pot experimenta balonare, crampe sau dureri abdominale. Aceste simptome sunt de obicei temporare și dispar în scurt timp.
- Infecții: Deși extrem de rare, există riscul unei infecții după procedură, în special dacă au fost efectuate biopsii sau îndepărtări de polipi.
Este important de menționat că, în ciuda acestor riscuri, colonoscopia rămâne o procedură sigură și eficientă, esențială pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor colonului, inclusiv pentru detectarea precoce a cancerului colorectal. Rata complicațiilor este foarte mică comparativ cu beneficiile pe care le oferă procedura. Pacienții trebuie să discute orice îngrijorări și întrebări cu medicul lor înainte de procedură pentru a înțelege riscurile și beneficiile în contextul stării lor de sănătate individuale.
Contraindicaţiile colonoscopiei
Colonoscopia este o procedură medicală valoroasă pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor intestinale, dar există situații în care poate fi contraindicată. Iată câteva dintre principalele contraindicații:
- Infecții severe: Pacienții cu infecții sistemice grave sau infecții gastrointestinale acute pot fi expuși la riscuri mai mari în timpul colonoscopiei. Procedura poate agrava starea de sănătate și poate duce la răspândirea infecției.
- Colită fulminantă: Aceasta este o inflamație severă și extinsă a colonului, care poate fi o contraindicație datorită riscului crescut de perforație.
- Risc mare de sângerare: Pacienții cu tulburări de coagulare necontrolate sau cei care iau medicamente anticoagulante în doze mari pot avea un risc crescut de sângerare în timpul procedurii.
- Peritonită: Prezența peritonitei (inflamația membranei care căptușește cavitatea abdominală) este o contraindicație absolută pentru colonoscopie, deoarece procedura poate exacerba inflamația și poate duce la complicații grave.
- Stare generală foarte slabă: Pacienții cu o stare de sănătate grav deteriorată sau instabilitate hemodinamică severă pot fi prea vulnerabili pentru a suporta o colonoscopie.
- Sarcina: Deși colonoscopia este relativ sigură în timpul sarcinii, ea este de obicei evitată, mai ales în primul trimestru, datorită potențialelor riscuri pentru făt.
- Intervenții chirurgicale recente: Pacienții care au suferit recent intervenții chirurgicale majore, în special în zona abdominală, pot necesita amânarea colonoscopiei până la vindecarea completă.
- Diverticulită acută: În cazul diverticulitei acute, colonoscopia poate crește riscul de perforație și, prin urmare, este de obicei evitată.
- Alte contraindicații: hernii ombilicale, ascite masive, iIleus paralitic, infarct miocardic acut
Este esențial ca pacienții să discute cu medicul lor despre orice afecțiuni de sănătate preexistente sau medicamente pe care le iau înainte de a planifica o colonoscopie. Decizia de a efectua sau nu procedura va fi luată în funcție de starea generală de sănătate a pacientului și de beneficiile așteptate comparativ cu riscurile potențiale.
Rezultate colonoscopie
Rezultatele colonoscopiei pot oferi informații valoroase despre sănătatea colonului și a intestinului gros. Iată principalele tipuri de rezultate și semnificația lor:
- Colon Normal: Dacă nu sunt identificate anomalii, rezultatele sunt considerate normale. Acest lucru indică absența polipilor, tumorilor, inflamațiilor sau altor probleme structurale. Un colon normal este un indicator bun al sănătății intestinale.
- Polipi: Polipii sunt creșteri de țesut care pot fi benigni sau precursoare ale cancerului. În timpul colonoscopiei, polipii pot fi îndepărtați și trimiși pentru biopsie pentru a determina natura lor. Îndepărtarea polipilor poate preveni dezvoltarea cancerului colorectal.
- Inflamații sau Infecții: Colonoscopia poate identifica semne de inflamație sau infecție, cum ar fi în cazul colitei ulcerative sau bolii Crohn. Aceste afecțiuni necesită management medical specific.
- Diverticuloză: Prezența diverticulilor, mici saci formați în peretele colonului, poate fi confirmată. Deși adesea sunt inofensivi, pot cauza probleme dacă devin inflamați sau infectați.
- Cancer: În cazuri rare, colonoscopia poate detecta cancerul colorectal. Dacă se găsește un cancer, se va efectua o biopsie și se vor recomanda teste suplimentare pentru a determina stadiul cancerului și planul de tratament.
- Alte Condiții: Colonoscopia poate descoperi și alte afecțiuni, cum ar fi hemoroizi, fisuri anale sau angiodisplazii (mici vase de sânge anormale).
După procedură, medicul va discuta rezultatele cu pacientul. Dacă au fost prelevate biopsii sau polipi, acestea sunt trimise la laborator pentru analiză, iar rezultatele pot dura câteva zile sau săptămâni. În funcție de rezultate, pot fi necesare urmărirea medicală, tratamente suplimentare sau alte investigații. Este important ca pacientul să înțeleagă rezultatele și să urmeze recomandările medicului pentru îngrijirea ulterioară.
Test Grilă
Pentru verificarea cunoștințelor, abonează-te pe Platforma de Teste Grilă AMG cu peste 4000 de Teste Grilă și simulator examen pentru a trăi experiența unui examen https://grile.paginadenursing.ro
Infografic:
Vezi și:
Ecografia – Rolul asistentului medical în ecografie
Examenul radiologic – Pregătirea pacientului cu sau fără substanță de contrast
