Endocardita este o infecție a endocardului, țesut care căptușește suprafața interioară a inimii. Dacă nu este tratată la timp, endocardita poate fi fatală.
Endocardita infecțioasă este o infecție bacteriană a structurilor cardiovasculare, putând fi localizata la nivelul:
- valvelor inimii;
- a vaselor mari intratoracice;
- a protezelor valvulare sau vasculare;
- rar, la nivelul pacemakerurilor.
Endocardita acută – Endocardita cronică
Endocardita poate fi acută sau cronică. Endocardita acută apare brusc și durează câteva zile, iar endocardita cronică se dezvoltă într-un timp mai îndelungat.
Etiologie – Circumstanţe de apariţie endocardită
- Endocardita apare pe fondul pătrunderii în organism a unui agent patogen. Acesta este transportat pe cale sangvină către țesutul deteriorat al inimii.
- Endocardita infecțioasă poate fi determinata de un număr mare de bacterii, dar cele mai frecvent implicate sunt:
- streptococul viridans (35% din cazuri);
- enterococul;
- stafilococul auriu (in special la cei protezati valvular);
- stafilococul epidermidis;
- grupul HACEK (Haemophilus, Actinobacillus, Cardiobacterium hominis, Eikenella, Kingella).
- Locul de pornire al infecţiei poate fi: cavitatea bucală (extracții dentare, amigdalectomie), aparat respirator (după bronhoscopie cu biopsie), aparat renal (cistoscopie, cateterism vezical), infecţii tegumentare (furuncul); septicemii.
Persoane cu risc
Pacienți cu risc înalt de endocardită infecțioasă:
- purtători de proteze valvulare;
- insuficienta sau stenoza aortica;
- insuficienta mitrala;
- defectul septal ventricular;
- persistenta de canal arterial;
Pacienți cu risc mediu de endocardita infecțioasă:
- prolaps de valva mitrala cu insuficiența mitrala;
- stenoză mitrala și stenoza pulmonară;
- insuficiență/stenoză tricuspidiană;
Pacienți cu risc minim de endocardita infecțioasă:
- prolaps de valva mitrala fără insuficienta mitrala;
- defect septal atrial;
- arterioscleroză;
- pacemaker;
Manifestări de dependenţă – semne şi simptome în endocardită
- febră;
- frison;
- transpirații;
- slăbiciune;
- oboseală;
- dureri în piept;
- scădere ponderală;
- anorexie;
- cefalee;
- dispnee;
- paloare;
- peteşii pe mucoasa bucală şi oculară (pete Roth);
- splenomegalie;
- nodozităţi Osler (pe pulpa degetului);
- hipocratism digital;
- murmur cardiac;
- tulburări neurologice: modificări de comportament, afazie, semne de embolie în arterele membrelor.
Diagnostic
Confirmarea diagnosticului de endocardita infecțioasă se face prin:
Hemocultura: este pozitivă dacă se izolează același germen în 2 hemoculturi recoltate la 12 ore interval sau 3-4 hemoculturi recoltate la o ora interval;
- evidențiază vegetații atașate valvelor, protezelor sau pe alte structuri cardiace;
- permite vizualizarea afecțiunilor preexistente ce au favorizat boala; apreciază dilatarea cavităților;
- evaluează funcția sistolică a inimii;
- poate indica/ contraindica momentul operator.
- cavitățile sunt suprasolicitate;
- apar tulburări de ritm și conducere.
Radiografia toracică pentru:
- cardiomegalie;
- modificări pulmonare.
- evidențiază inflamația;
- anemie;
- afectare renală.
Examen CT, RMN, angiocardiografie.
Tratament
- antibiotice și/sau intervenție chirurgical (dacă infecția a dus la deteriorarea valvelor inimii).
Complicații
- Infarctul miocardic acut (prin ruperea formațiunilor dezvoltate și trimise în circulație, ceea ce conduce la obturarea unor artere);
- Accidentul vascular cerebral;
- Embolie pulmonară;
- Insuficiență cardiacă;
- Miocardită;
- Pericardită;
- Meningită;
- Glomerulonefrită.
Problemele pacientului cu endocardita
- alimentație inadecvată prin deficit legată de inapetență;
- deficit de îngrijire legat de slăbiciune, oboseală;
- disconfort legat de existenta nodulilor dureroşi;
- alterarea proceselor cognitive legata de afazie;
- potenţial de complicații legat de migrarea vegetaţiilor;
- hipertermie;
- alterarea tegumentelor si fanerelor.
Obiectivele asistentului medical
- să fie combătuta infecția;
- să se asigure o respiratie eficientă;
- să se stabilizeze functiile vitale;
- să fie prevenite fenomenelor de embolie;
- să fie promovate confortul fizic şi psihic al pacientului;
- să se asigure unui aport nutrițional adecvat.
Intervențiile asistentului medical
- repaus la pat (spitalizare);
- măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
- asigurarea unei alimentații uşor digerabile;
- supravegherea stării generale și a stării mentale;
- observarea apariţiei semnelor de embolie: la nivelul arterelor membrelor (durere, paloare, hipotermie, dispariţia pulsului); la nivel renal (hematurie, dureri);
- ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale;
- pregătirea pacientului pentru explorări radiologice; pregătirea psihică a pacientului pentru a cunoaște esența și importanța examinărilor;
- recoltarea produselor biologice pentru examinări de laborator;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris;
- educaţia pacientului privind prevenirea recidivelor;
- profilaxia infecţiilor (în caz de intervenții chirurgicale) pentru cei cu leziuni valvulare;
- sigurarea odihnei și reducerea anxietății pacientului prin suport psihologic;
- furnizează pacientului informațiile necesare pentru îngrijirea sa la domiciliu.
DE REŢINUT!
În îngrijirea pacientului cu Endocardita infecțioasă este foarte important ca asistentul medical:
- să asigure pacientului un maxim de confort fizic şi psihic;
- să grupeze la maximum intervențiile;
- să mobilizeze la minim pacientul;
- să explice necesitatea repausului la pat;
- să depisteze la timp o complicație;
- să prevină efectele imobilizării;
- să respecte cu strictețe regulile de administrare a medicamentelor.
Test Grilă
Infografic:
Vezi și:
