Recoltare sânge pentru analizele de laborator
Scop
– confirma sau infirma diagnosticul clinic
– vin in completarea simptomatologiei ajutand la stabilirea unui diagnostic
– reflecta evolutia boli
– arata eficacitatea tratamentului sau raspunsul organismului la tratament
– confirma vindecarea
– confirma prezenta agentilor patogeni la persoane purtatoare sau bolnave
– tulburari de coagulare, hemostaza, status trombolitic
– evalueaza organismul pentru pregatirea preoperatorie
– identifica tulburari metabolice sau endocrine
– screeningul – diagnosticarea bolii in stadii in care poate fi curabila.
→ Metode de recoltare
~ Puncţie capilară – puncţia pulpei degetului, puncţia lobului urechii, puncţia halucelui sau a călcâiului la copil.
~ Puncţie arterială (artera femurală, humerală, radială, cubitală, carotidă).–este de competența medicului;
~ alte metode pentru făt şi nou născut din cordonul ombilical sau din scalp. – competența medicului;
→ Examene din sânge
~ Examene hematologice:
o Hemoleucogramă cu formulă leucocitară.
o Hemoglobină (Hb).
o Hematocrit (Ht).
o Timp de sângerare (TS).
o Timp de coagulare (TC).
o Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH).
o Timp Quick (TQ sau indice de protrombină).
o Grup sanguin pentru determinarea grupelor de sânge.
o Glicemie.
o Uree.
o Fibrinogen.
o Creatinină.
o Acid uric.
o Ionograma.
o Colesterol.
o Probe hepatice.
o Bilirubina.
o Lipemie.
o Fosfataza alcalină.
o Transaminaze.
o Rezervă alcalină.
~ Examen bacteriologic:
o Hemocultura – pentru descoperirea bacteriilor din sânge când se suspectează o septicemie sau o bacteriemie.
~ Examen parazitologic:
o se colectează sânge venos pentru ascarizi, echinococus, entamoeba histolitica, strangyloides stercocalis, toxocara, toxoplasma, trichinella- în eprubete cu capac roşu ;
o malarie – picatura groasa– în eprubete cu capac albastru;
~ Examen serologic:
o Reacţia Weill-Felix – tifos exantematic.
o Reacţia de precipitare sau floculare – Citochol. Meinike.
o Reacţia de microfloculare (VDRL) – sifilis.
o Reacţia Bordet-Wassermann (BW) – sifilis.
o Reacţia de hemaglutinare.
o Reacţia de fixarea a complementului.
o Reacţia Valer-Rose –poliartrită reumatoidă.
o Reacţia Vidal – febra tifoidă, febra paratifoidă;
o ASLO – diagnosticul RAA, scarlatină.
→ Recoltarea sângelui pentru examene hematologice
~ Se face dimineaţa pe nemâncate.
~ Hemoleucogramă:
o Puncţie venoasă 2 ml sânge pe EDTA sau heparină.
o Puncţie capilară – pulpa degetului. Aspirarea sângelui în pipete Potain.
~ Hematocrit – 2 ml sânge venos recoltat pe heparină sau EDTA.
~ VSH – 1,6 ml sânge venos pe 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%.
→ Recoltarea sângelui pentru examene biochimice
~ Se face dimineaţa pe nemâncate.
~ Se recoltează prin puncţie venoasă, iar sângele se utilizează în totalitate sau numai plasma.
~ Se recoltează 2-5 ml sânge fără anticoagulant pentru determinări de uree, acid uric, creatinină, bilirubină, colesterol, lipide, teste de disproteinemie, electroforeză, fosfataza alcalină, transaminaze, amilază, fosfor, calciu, sideremie (Fe seric), rezervă alcalină, ionograma (Na, K, Ca, Cl).
~ Pentru determinarea fibrinogenului sângele se recoltează pe citrat de sodiu.
~ Pentru determinarea glicemiei sângele se recoltează pe fluorură de Na sau pe heparină.
→ Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice – HEMOCULTURA
~ Recoltarea se face în condiţii de asepsie perfectă.
~ Sângele este recoltat şi însămânţat în mod steril pe medii de cultură.
~ Se recomandă recoltarea în recipiente etanşe prin dop de cauciuc, direct pe mediul de cultură.
~ Pentru însămânţarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloză semilichidă se încălzeşte la 37C în baie de apă, timp de 30 de minute.
~ În timpul însămânţării, balonul sau eprubeta cu mediul de cultură se păstrează înclinată.
~ Materialele necesare recoltării se sterilizează la pupinel.
~ Hemocultura se recoltează la debutul bolii şi înaintea administrării antibioticelor.
~ Hemocultura se poate completa cu coprocultura, urocultura etc.
→ Recoltarea sângelui pentru examene serologice
~ Examenul serologic relevă prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului.
~ Se folosesc pentru diagnosticarea bolilor infecţioase.
~ Se recoltează 5-10 ml sânge prin puncţie venoasă.
~ Recoltarea se face direct în eprubetă curată şi uscată.
~ După coagularea sângelui, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei şi după 30 de minute se decantează serul direct într-o altă eprubetă sau prin aspirare cu pipetă Pasteur sterilă.
~ Serul hemolizat are culoare roz.
~ Serul lactescent are culoarea albă.
~ Serul nehemolizat – corect recoltat – are culoare gălbuie.
→ Recoltarea sângelui pentru examene parazitologice
~ Pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei, se recoltează sânge în picătura groasă.
~ Recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare.
~ Pe fiecare extremitate a lamei de sticlă se recoltează 2-3 picături de sânge, cât mai apropiate între ele.
~ Cu colţul lamei şlefuite se amestecă fiecare picătură, formând câte o pată circulară, cu diametrul de cca. 1 cm.
~ Se continuă amestecarea până se formează un mic cheag – semnul defibrinării complete.
~ Se notează lama recoltată.
~ Se colectează sânge venos pentru ascarizi, echinococus, entamoeba histolitica, strangyloides stercocalis, toxocara, toxoplasma, trichinella- în eprubete cu capac roşu ;
~ malarie – examene în picătură groasă, se colectează 5-10 ml sânge.
Sursă foto:Pixabay
